Într-un colț uitat al Estoniei, chiar la frontiera cu Rusia, Europa a ridicat prima sa fabrică de magneți din pământuri rare, un proiect care promite să reducă dependența de China, să ofere o nouă șansă muncitorilor din sectorul combustibililor fosili și să redea continentului o parte din autonomia industrială pierdută.
Noua uzină, amplasată la Narva, simbolizează mai mult decât o investiție: este un gest de reziliență în fața agresiunii ruse și o declarație de independență economică față de Beijing, care controlează aproape întreaga piață globală a mineralelor critice.
În același timp, proiectul oferă o speranță de renaștere pentru o regiune industrială aflată în declin de zeci de ani.
„Viitorul competitivității Europei este aici”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, la inaugurarea fabricii luna trecută.
Ironia sorții: chiar în ziua ceremoniei, avioane militare ruse au încălcat spațiul aerian estonian, scrie
