Cheltuielile nominale ale României cu dobânzile la datoria publică au crescut de peste trei ori și jumătate în cinci ani (+257%), de la 17 miliarde de lei în 2021 la 60 de miliarde de lei (estimat) în 2026, pe măsură ce datoria publică aproape s-a dublat ca pondere în PIB, de la 35% în 2019 la peste 60% în 2026.
Exprimată ca procent din produsul intern brut (PIB – măsura economiei), povara dobânzilor ajunge în acest an la 2,9%-3% din PIB, aproape egală cu deficitul bugetar primar (deficitul bugetar fără cheltuiala cu dobânzile), ceea ce înseamnă că România plătește astăzi, practic, un întreg deficit bugetar la maximul permis de UE (3% din PIB) doar sub formă de dobânzi la datoriile acumulate în anii anteriori, înainte de orice cheltuială de investiții sau servicii publice.
Datoria acumulată a permis creșterea nivelului de trai, dar a erodat și libertatea de decizie guvernamentală
Evoluția nominală a dobânzilor – de la 17 miliarde lei în…
