România este printre țările europene cu cele mai scăzute câștiguri estimate de productivitate datorate adoptării inteligenței artificiale (AI), cu creșteri totale cumulate între 0,3% și 0,7% pe termen mediu (5 ani), semnificativ sub media europeană estimată la 1,1%, potrivit unui studiu publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Această diferență este explicată în principal de salariile mult mai mici comparativ cu alte state europene avansate, ceea ce reduce stimulentele economice pentru firme de a investi în AI. Astfel, o structură economică cu o pondere mai mică a sectoarelor de servicii expuse AI influențează negativ potențialul de adoptare și impactul economic al tehnologiei.
Cu alte cuvinte, dacă serviciile au o pondere redusă în PIB, impactul economic al adopției AI este la rândul său redus, potrivit studiului „Artificial Intelligence and Productivity in Europe”, realizat de Florian Misch, Ben Park, Carlo Pizzinelli și Galen Sher,…
