Activele financiare ale românilor, respectiv depozitele, numerarul, obligațiunile, acțiunile și fondurile de investiții pe care le dețin, se ridicau la 30% din PIB la nivelul anului 2023.
Deși procentul este mic chiar și în comparație cu regiunea, acesta pare totuși suficient de consistent încât să putem afirma că aceste economii private ar putea constitui un motor de dezvoltare a economiei românești – dacă structura nu ar fi disproporționat de înclinată către depozite (de care nu mai au nevoie nici măcar băncile).
În România, raportul dintre credite și depozite este de circa 70%, în vreme ce media europeană e peste 100% – cu alte cuvinte, băncile din UE au acordat împrumuturi mari mari decât valoarea economiilor atrase (108,6% în T3 2023).
Poziția ”conservatoare” a României face ca, la nivelul lunii august 2024, băncile locale să fi depus la BNR, zilnic, un surplus de lichiditate de 37,6 miliarde de lei, în scădere considerabilă…
