Klaus Iohannis a blocat procesul de desemnare rapidă a unui nou șef NATO, pe care aliații și l-ar fi dorit deja stabilit la începutul lui aprilie, când instituția marchează, la Bruxelles, 75 de ani de activitate.
Războiul din Ucraina și scenariul revenirii lui Trump erau argumente pentru a grăbi un proces, dar aliații nu au luat în calcul candidatura grăbită și fără vreo garanție asigurată diplomatic a președintelui Iohannis.
Așa se face că NATO a ajuns la momentul aniversar într-un climat marcat de nesiguranța succesiunii lui Jens Stoltenberg, de unde și importanța mesajului venit dinspre SUA: Mark Rutte este opțiunea pentru conducerea NATO. Un mesaj preluat apoi și de premierul Estoniei, deși Klaus Iohannis a făcut să pară că va candida nu doar în numele României, ci și în numele Estului frustrat că e insuficient reprezentat la nivelul înaltelor funcții și, așa cum pare, runda aceasta șefia NATO, deși excede granițele UE, e pusă pe…
