Când s-a născut, mama ei ținea doliu după primul soț, care supraviețuise Holocaustului, dar a murit în Războiul de Independență. Un doliu răvășitor, pe care l-a împărțit cu fiica ei, care a fost astfel copleșită de o traumă moștenită. Ani mai târziu, avea să treacă asupra fiilor propriile traume și anxietatea de separare: pacea nu a venit și astăzi pare și mai departe. Deși rănită grav într-un atentat terorist, păstrează speranța că vor fi două state care vor găsi pacea.
„Uneori Bibi îmi amintește de regele Saul, din cauza tendinței sale paranoice care crește odată cu anii și care are un impact foarte rău asupra noastră”, spune scriitoarea Zeruya Shalev, cu care am vorbit despre traumele care se moștenesc, despre întâlnirea dintre copil și părinte, despre doliu și despre o țară care, deși are atâtea clivaje care ar putea să o frângă, luptă pentru democrație.
Interviul cu Zeruya Shalev a fost prilejuit de venirea…
