Cunoaștem execuția bugetară pe T1 din 2023 (publicată, cu dibăcie, vineri înainte de 1 mai) – lipsesc, da, nu doar 20 de miliarde, ci și aderența la programul de dezvoltare neîndoielnică pe care l-ar presupune implementarea PNRR.
Dar execuția arată și altceva: adâncirea României în paradigma inechității fiscale și strâmbarea funcționării statului ca instrument al societății (și nu invers, cum suntem pe cale să ajungem noi), plus hazardul moral pe care finanțele aceluiași stat îl instaurează în economie și deopotrivă în societate.
Să plecăm de la cele trei adevăruri brutale ale acestei zile de 1 mai 2023 – adică la peste 33 de ani de la momentul care, odată căzut comunismul, ar fi trebuit să fie instaurarea capitalismului liberal și a statului croit după acest model socio-economic:
1.În acest moment, creșterea economiei românești se face aproape exclusiv prin creșterea dezechilibrelor macroeconomice. Să se observe că, cu cât…
